La o lectura atenta, programul extremist al formatiunii ultra-nationaliste Ataka abia daca pare credibil. Lucrul acesta nu a impiedicat insa ca la recentele alegeri parlamentare din Bulgaria, Ataka sa devina al patrulea partid ca importanta.

De Albena Shkodrova, Sofia

In prima zi in care Ataka ar prelua puterea, Bulgaria s-ar retrage din NATO. In a doua zi ar re-analiza acordul cu Uniunea Europeana, ar redeschide doua dintre cele mai vechi reactoare ale centralei nuclearo-electrice de la Kozloduy si ar anunta planuri de dublare fortelor armate.

In a treia zi, Ataka ar pune capat relatiei Bulgariei cu Banca Mondiala si cu FMI, ar interzice partidele minoritatilor nationale si ar reduce programele in limbi minoritare in presa de stat.

Asa ar arata primele trei zile de activitate ale unui guvern condus de catre un partid popular nationalist in Bulgaria, potrivit declaratiei emfaticului si controversatului lider al acestuia, Volen Siderov.

Ataka, fondat in aprilie anul acesta, este un fenomen politic.

Siderov este un fost jurnalist care a condus un ziar reformist, Demokratsia. El a deviat ulterior spre un nationalism radical, publicand carti acuzate de rasism. Ulterior a fost demis din postul de commentator al unui cotidian national.

In ultimul an, o emisiune a sa difuzata de o televiziune prin cablu, emisiune intitulata tot Ataka, a atras proteste din partea majoritatii organizatiilor pentru drepturile omului, din cauza deselor stereotipuri si atacuri la adresa comunitatilor rrome sau turcesti.

Siderov pretinde ca tiganii sunt vinovati de “genocidul impotriva bulgarilor”.

In luna aprilie, Siderov si cateva zeci de politicieni au inregistrat un partid cu numele Ataka.

La alegerile parlamentare din 25 iunie a.c. Ataka a fost marea surpriza prin numarul mare de voturi obtinute. In timp ce partidele de centr