In timp ce politicienii de la Bucuresti si de la Sofia fac jocuri de culise si mai putin reforme, Europa mai are putin si ne implora sa nu ratam aderarea.
Evenimentele recente din cele doua tari vecine sunt ingrijoratoare, urmand acelasi tipar, de natura sa reduca dramatic sansele aderarii la Uniunea Europeana in calendarul stabilit.
De data aceasta, evident nu mai conteaza ca Bulgaria a facut candva progrese mai mari ca ale Romaniei, asa cum nu mai conteaza nici ca a beneficiat de mana forte a unui consiliu monetar instituit de Fondul Monetar International. Suntem egali, intr-o echipa din ce in ce mai ezitanta in atingerea obiectivului aderarii.
Acelasi tipar,tari diferite
Romanii au ales un nou parlament si un nou presedinte la finele anului trecut. A fost numit un guvern de coalitie. Pana aici stam mai bine ca vecinii. Ei nu au reusit sa formeze echipa executivului. De aici insa, asemanarile se tin lant.
Puterea de la Bucuresti a fost de la inceput marcata de instabilitate, din vocabularul si conduita sa lipsind cu desavarsire cuvinte ca negociere, compromis, obiective nationale prioritare. Punctul culminant a fost atins recent, cand primul-ministru si-a anuntat de cateva ori demisia, revenind tot de atatea ori asupra deciziei.
Inundatii fara precedent au complicat situatia pe toate planurile: economic, social, politic.
Bulgarii au ales o noua putere in iunie, iar votul lor a creat o situatie aparent fara solutie. Majoritari au iesit socialistii, condusi de Serghei Stanisev, dar cele 31 de procente obtinute nu le sunt suficiente sa formeze singuri guvernul.
Partidul fostului premier Simeon de Saxa Coburg, Miscarea Nationala, a obtinut 20% din voturi, iar partidul etnicilor turci, Miscarea pentru Drepturi si Libertati, 13%. Un partid cu discurs ultranationalist, infiintat cu doar
