Chiar daca nu se mai bucura de gloria de pe vremea comunistilor, tabara de copii de la Navodari reprezinta pentru micii romani cel mai atractiv loc de la malul Marii Negre.
In tabara de copii de la Navodari este agitatie. Se traieste. Cine spunea ca aceasta tabara e pe duca? Nici vorba. In plin sezon, complexul de odihna pentru elevi este aglomerat, mai ales ca la Navodari au fost adusi si copiii din zonele afectate de inundatii (Dolj, Timis, Olt etc). La Radio Vacanta, unul dintre acesti copii, care s-au bucurat de cazare gratuita si de tot tacamul din tabara, acorda un scurt interviu. Spune ca se simte bine, ca-i place la plaja, doar ca-si doreste ca si fratiorul sau mai mic si parintii sa fie bine, acolo, acasa la el. Se pare ca de la inceputul lunii iulie si pana la sfarsitul lui august, peste 500 de copii din judetele calamitate beneficiaza de un sejur la mare.
DE VOIE. Programul din tabara Navodari este strict, dar totusi nu se depasesc rigorile de altadata. Ni se povesteste ca pe vremea lui Ceausescu, stingerea se dadea la ora 22:00 si un fel de Mos Ene al elevilor il constituiau patrulele care bateau aleile taberei pentru a fi sigure ca nici un bec nu mai palpaie. "«Stinge lumina!», striga «plantonul», iar unii adolescenti se ascundeau dupa prosoape si fumau in balcon." Acum nu-i mai obliga nimeni pe elevi sa se bage in asternut la ora asta, insa, la tot pasul, ei sunt supravegheati. La zece copii este un profesor insotitor. Am petrecut si noi o zi printre ei. Ghizi ne-au fost sotii Rusu, Tavi si Diana, doi profesori inimosi din Bucuresti, care de ani la rand vin ca voluntari in tabara pentru a avea grija de acesti pusti si de tot ceea ce inseamna distractie si educatie aici, la Navodari. Am pierdut gimnastica aerobica de dimineata care se face pe plaja, dar totusi i-am mai prins pe copii in baia de soare si din mare. Ne plimbam pe mal. Parca
