Scoala filologică ieşeană e, în momentul de faţă, foarte activă - atât în cercetări personale, publicate de Al. Andriescu, Vasile Arvinte şi N. A Ursu, cât şi în lucrări colective. De fapt, cel mai adesea, primele derivă din cele din urmă. Cel mai mare proiect la care s-a angajat în ultimii ani colectivul ieşean este editarea Bibliei de la 1688, după cele mai înalte exigenţe filologice. E vorba de o colecţie de texte vechi, Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitatea ,Al. I. Cuza" din Iaşi şi de Universitatea ,Albert-Ludwig" din Freiburg. Primul gând a pornit din Germania, de la Paul Miron, profesor la Universitatea din Freiburg, implicând şi alţi colegi. Numai partea germană, ajutată în transcrierea textului de Stela Toma de la Bucureşti, a editat în 1984 Cartea a VIII-a din Biblie, Ruth, bineînţeles în versiunea de la 1688. Paul Miron şi-a dat seama de la început că ,o nouă ediţie a Bibliei 1688 nu poate fi decât o lucrare colectivă, la care să participe cercetători din felurite domenii, ebraişti şi elenişti, slavişti, teologi, istorici ai limbii şi ai literaturii, de artă şi ai religiilor", după cum mărturisea în prefaţa încercării din 1984.
Colaborarea dintre Iaşi şi Freiburg a început încă din 1975, într-o ,Societate de studii germano-română". Cooperarea privitoare la editarea Bibliei din 1688 obţine prima izbândă tocmai în 1988, când se împlineau 300 de ani de la apariţia acestui monument de limbă românească. A fost tipărit la Iaşi volumul I, Genesis, întocmit de Al. Andriescu, Vasile Arvinte, Ioan Caproşu, Elsa Lüder, Paul Miron, Mircea Roşian, Marietta Ujică. Au venit apoi la rând şi în ordinea din Biblie: II. Exodus, 1991; III. Leviticus, 1993; IV. Numeri, 1994; V. Deuteronomium, 1997 - toate editate, cu mari eforturi (tehnice şi materiale), de Editura Universităţii ,Al. I. Cuza" din Iaşi. În ordinea cronologică a tipăririi, ur