Suntem inca in Mamaia. E noua dimineata. Tragem de somnorosii care cu o seara inainte au vrut sa-si ia la revedere de la statiunea Mamaia prin plimbari lungi, trecute de miezul noptii. E timpul sa plecam spre ultima etapa a caravanei, Insula Mare a Brailei.
Am multumit in gand celor care au inventat telefonul mobil. Era prea de dimineata, cafeaua n-o bausem ca sa o iau din usa in usa si sa dau scularea. In sfarsit suntem toti. Intarziatii sunt inca la micul dejun. O omleta, un ou prajit. Apoi trec si ei la cafea. E momentul cand facem planul de bataie pentru plecarea catre Insula Mare a Brailei, destinatia finala a Caravanei Jurnalul National - Antena 1. Ne impartim in doua echipe. Eu, Karina si Marian plecam inainte, la Constanta, pentru a rezolva o restanta. Ceilalti se pregatesc sa plece spre Braila.
DILEMA. La o ora distanta ii urmam si noi. Mergem ce mergem si oprim. Dilema. Pe unde sa o luam. Scoatem harta, ne dumirim si... fir intins. La un moment dat, situatia din teren nu se pupa cu cea de pe harta. Eram in Slava Rusa. Oprim, intrebam, ne lamurim si iar in viteza spre Braila. Peisajul era incantator, poate si de-aia am fost loviti de mutism. Din cand in cand mai schimbam cate un cuvant intre noi sau primeam semne din "tabara cealalta" pe mobil: "Printesa, unde sunteti?". Era Zass, coordonatorul echipei. "Aproape de Braila, excelenta", raspundea printesa, adica eu. In sfarsit, ajungem la bac. Suna din nou telefonul. Din nou Zass. "Unde sunteti?" "Pe bac", ii raspund. "Si noi tot pe bac", zice el. "Hai ca asta-i culmea! Unde? Nu te vad!", zic si eu, maturand cu privirea puntea bacului. "Cred ca nu vorbim de acelasi bac", zice Zass. "Suntem acolo unde scrie Chiciu la intrare", ii explic. "A! Noi suntem pe malul celalalt", incheie Zass conversatia de recunoastere. Intr-adevar ma uit spre celalalt mal si vad microbuzul nostru brenduit ce-si astepta cu
