Fuga lui Priplata din Romania, chiar pe sub nasul autoritatilor, readuce in atentia presei internationale, intr-un mod grotesc si tragic, putregaiul numit Justitia romana. Cehul, acuzat de complicitate la uciderea unui lider sindical si condamnat la ani grei de puscarie, se afla in libertate si a fugit din tara mai usor ca-n bancurile cu prosti. Cazul nu e nici pe departe singular.
Multe alte personaje cu nume grele, dar cu conturi si mai grele ori cu relatii puternice, daca s-a intamplat cumva sa fie incatusate la lumina reflectoarelor, n-au zabovit prea mult in arest. Au fost eliberate fie din motive de probe insuficiente, fie pe caz de boala, spre a trimite apoi celor de acasa salutari din Monaco, din America sau de pe cine stie ce plaja exotica.
Altii, deja ajunsi la puscarie, au descoperit si ei ca sunt bolnavi. Imediat au fost eliberati pentru tratament, sub cuvant de onoare ca se vor intoarce la temnita cand se vor face bine. Ceea ce au cam uitat sa faca. Dar nici autoritatile nu si-au mai amintit de ei. Sunt apoi nenumarate cazuri cu fraude uriase care nici pana acum nu s-au lasat cu condamnari.
Nu mai vorbim de capitolul proprietate, unde procesele, la 15 ani de la caderea comunismului, bat jumatatea de milion. In ceea ce-i priveste pe tortionarii din Politie, pentru care Romania a fost condamnata la CEDO, acestia sunt bine mersi in sistem, iar cei care le-au dat celebrele NUP-uri au fost chiar avansati.
Cazurile scandaloase sunt nenumarate, unele mergand pana la cinism feroce, cu sfidarea pe fata a oricaror reguli elementare de convietuire sociala, dar ele au intrat deja in normalul anormal al democratiei originale, dezvoltate sub pulpana batranului politruc care a patronat formarea marilor retele de infractori pe bazele fostei nomenclaturi si ale fostei Securitati, convins fiind ca paienjenisul
de
