Oamenii bine informaţi susţin că anunţul istoric al Armatei Republicane Irlandeze (IRA), conform căruia urmează să procedeze la o adevărată dezarmare, a fost amînat ca să nu se suprapună cu ştirile despre campania violentă a terorismului Jihad pe teritoriul Marii Britanii. Se poate imagina cum stau teroriştii la coadă pe la şefii jurnalelor de actualităţi ca să poată obţine o poziţie cît mai favorabilă în lumina reflectoarelor. Unii anunţă că vor duce războiul lor sfînt pînă la capăt, ceilalţi, că l-au terminat şi că sînt dispuşi să depună armele. Se pare că tocmai declanşarea la Londra a terorismului islamic a determinat IRA să se retragă din competiţia ucigaşă. De data aceasta declaraţia a fost clară, aparent nu lăsa loc nici unei ambiguităţi: începînd cu ora 16 a zilei de 28 iulie, tuturor unităţilor IRA li s-a dat ordin să depună armele, iar "voluntarii" au fost chemaţi să participe la viaţa politică şi să contribuie la desfăşurarea procesului democratic prin mijloace paşnice. "IRA crede că există şi modalităţi alternative pentru a-şi atinge scopul înlăturării conducerii britanice în Irlanda de Nord." IRA va continua să existe mai curînd ca o asociaţie a veteranilor, decît ca o forţă de luptă activă. Acest anunţ de bun-simţ vine după 90 de ani de conflict şi după două armistiţii temporare (1994, 1997), 3.600 de morţi violente de la începutul anilor '70, tratative de pace marcate de conflicte şi declaraţii nesincere. Sinn Fein, aripa politică a Armatei, a fost mereu bănuită că face un joc dublu: în timp ce participa la negocieri, aproba tacit derivele violente ale aripii militare. De data aceasta, mecanismul de verificare a dezarmării de către o comisie internaţională prezidată de un general canadian va fi controlat şi de doi clerici, unul catolic, celălalt protestant, şi se speră că acum dispozitivele cu explozibil Semtex şi armele vor fi într-adevăr colectate. G