La inceputul lunii iunie, in cadrul intalnirii tripartite dintre Vladimir Putin, Jacques Chirac si Gerhard Schroeder, care s-a desfasurat la Königsberg (actualul Kaliningrad), presedintele rus si omologul sau german au decis construirea unei conducte petroliere care sa traverseze Marea Nordului si sa lege Petersburgul de nordul Germaniei.
In acest fel, insa, Rusia, cu acceptul Germaniei (sau poate chiar la insistentele acesteia), scotea din joc tarile baltice plus Belarus, Ucraina si Polonia, ca posibil teritoriu de tranzit. Ostilitatea Poloniei fata de aceasta intalnire a celor trei mari puteri a fost una fatisa, inca din prima clipa, dat fiind ca, desi Kaliningradul se afla pe teritoriul sau, la granita cu Estonia, participarea sa la discutii nu a fost agreata.
Presa internationala a comentat la acea vreme gestul de refuz al Kremlinului ca pe o pedepsire a Poloniei pentru sprijinirea partidului lui Iuscenko in timpul asa-zisei Revolutii portocalii. Varsovia nu a acordat la acea vreme prea multa importanta anuntului facut de Putin si Schroeder privind modificarea planurilor de constructie a conductei petroliere care sa lege Rusia de Germania.
Pana la urma, insa, se pare ca nu excluderea de la discutii, ci aceasta hotarare care tine de politica energetica a Rusiei ar fi principala lovitura data de Kremlin tarilor estice. Iar de acest lucru Polonia incepe sa isi dea seama abia acum. Se stie ca Polonia si alte noi state membre ale Uniunii Europene depind in proportie de 70 la suta de sursele de energie ale Rusiei, motiv pentru care doresc discutarea noului plan la nivelul Uniunii Europene. Editia pentru Germania a cotidianului "The Financial Times", reluata de EUobserver, mentiona reactia dura a unor oficiali polonezi fata de planul rus. Liderul opozitiei, Jan Rokita, creditat cu mari sanse de a deveni primul-ministru al Poloniei in urma apropiatel
