- Editorial - nr. 153 / 5 August, 2005 Exista situatii in viata, cand cei care au anumite responsabilitati politice, indeosebi cand formatiunile lor ajung la guvernare, trebuie sa-si arate competentele la maximum, deoarece de o decizie a lor depinde, de multe ori, destinul unei institutii, atunci cand decid numirea unuia sau a altuia intr-o functie de conducere. Daca ar fi sa ma exprim in termenii la moda, m-as intreba, si v-as intreba, cine asigura managementul… managerilor?! Intrebare justificata in conditiile actuale, cand partidele aflate la putere, si ma refer nu doar la cele care compun Alianta D.A., ci si la UDMR si, respectiv, P.C. (fostul Partid Umanist), cauta, fiecare, pe diverse cai, sa promoveze in institutiile statutului, iar la nivel de judete, in institutiile descentralizate, cat mai multi oameni de-ai lor, care, fireste, sa le promoveze interesele. Mare mi-a fost mirarea cand, in cateva dati, diversi reprezentanti ai acestor formatiuni politice, solicitati sa explice de ce optiunile lor pentru o anume persoana sau alta s-au canalizat asupra acestora, nu au dat un raspuns concludent, clar, dar mai ales bine argumentat. De cele mai multe ori, cand a fost vorba de schimbarea unor conduceri la diverse institutii, optiunile pentru noii manageri sau conducatori de institutii n-au avut nimic comun cu managementul resurselor umane. Orientarea a tinut seama, cel mai adesea, fie de orientarea politica a celui vizat sa ocupe un anume post, fie ca sustinerea lui s-a bazat mai mult pe argumente de ordin sentimental, desi s-ar putea aduce, in contrapartida, promovarea lor in urma unor examene. Dar, cum concursurile la romani nu tin atat de cunostinte profesionale, manageriale in domeniu, cat de… pile si relatii, este usor de dedus ca in fruntea unor importante institutii ajung oameni care n-au fost capabili sa puna ordine in viata lor, dar intr-o inst