Schimbarea presedintilor PSD ai Camerei Deputatilor si Senatului pare sa fie principala preocupare a puterii cu o luna si jumatate inaintea raportului de tara intocmit de Comisia Europeana. Dupa abandonarea anticipatelor, energia politicienilor din Alianta PNL-PD este dedicata exclusiv acestui proiect necesar, dar supraevaluat si pus in practica intr-un moment nepotrivit.
Imaginile contorsionate si peripetiile coalitiei pe parcursul debarcarii celor doi lideri PSD din fruntea Camerelor sugereaza atit absenta coordonarii in interiorul arcului de guvernamint, cit si prioritatile diferite pe care le au partidele aflate la putere. Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase au fost alesi presedinti ai Sentului si Camerei Deputatilor cu voturile PSD, PRM si PUR. Umanistii, transformati recent in conservatori, au intrat in Parlament pe spezele social-democratilor, pe care s-au si grabit sa-i tradeze cu prima ocazie, trecind de partea noii puteri.
Nici aici nu au demonstrat insa prea mare fidelitate, tergiversind in comisiile de specialitate modificarea regulamentelor de functionare a Camerelor si contribuind astfel la mentinerea in functii a celor doi lideri PSD.
Pentru UDMR si Partidul Conservator, schimbarea presedintilor legislativului nu a fost nicicind o prioritate. Destul de recent, liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania, Marko Bela, spunea ca aceasta schimbare nu are o motivatie clara si ca „procesul legislativ nu a mers bine in anumite momente pentru ca membrii coalitiei nu au fost destul de disciplinati si organizati“, nu din cauza dlor Nastase si Vacaroiu. Cele doua partide au fost convinse abia dupa opt luni, timp in care au impartit exercitiul puterii cu Alianta PNL-PD, sa sustina revocarea celor doi presedinti ai legislativului. Eventualitatea declansarii alegerilor anticipate, care ar fi adus probleme si maghiarilor, si conserva
