In fiecare an, in Bucuresti dispar cateva sute de mii de metri patrati de spatiu verde. inainte de 1989, in Bucuresti existau 34,7 milioane de metri patrati de spatiu verde, adica parcuri si gradini, aliniamente stradale si scuaruri intre blocuri. De atunci si pana astazi, copacii au tot fost taiati, iar parcurile - micsorate. Acum, mai exista doar 17 milioane de metri patrati.
Acest fapt a condus la scaderea suprafetei de spatiu verde care revine fiecarui bucurestean la sub 10 metri patrati pe cap de locuitor. Si poluarea aerului in Bucuresti este mult mai grava decat in alte zone ale tarii, deoarece exista surse multiple, inaltimi diferite ale surselor de poluare, precum si o dispersie pe intreg teritoriul orasului.
Situatia cea mai grava in ceea ce priveste poluarea atmosferica se inregistreaza la pulberile PM10, adica praful. In tot Bucurestiul, la aproape toate punctele de monitorizare se constata frecvent depasiri ale valorilor-limita la dioxidul de azot.
Cu toate acestea, situatia s-a mai imbunatatit in ultimii 15 ani, deoarece sursele de poluanti din activitatile industriale au fost reduse cu circa 40 la suta, ca urmare a faptului ca mai multi operatori industriali au fost inchisi.
Conform normelor europene, pana la sfarsitul anului 2006, toate firmele care polueaza atmosfera vor trebui sa respecte conditiile de functionare si sa realizeze investitiile de mediu cuprinse in programele de conformare.
In fiecare an, in Bucuresti dispar cateva sute de mii de metri patrati de spatiu verde. inainte de 1989, in Bucuresti existau 34,7 milioane de metri patrati de spatiu verde, adica parcuri si gradini, aliniamente stradale si scuaruri intre blocuri. De atunci si pana astazi, copacii au tot fost taiati, iar parcurile - micsorate. Acum, mai exista doar 17 milioane de metri patrati.
Acest fapt a condus la
