Paparuda si Caloianul sunt doua dintre ritualurile la care stramosii nostri apelau de cate ori Mama-Natura era nedreapta cu ei. Paparuda era invocata pentru venirea ploii, iar Caloianul, spre imbunarea zeilor si oprirea ploilor. TRADITII Paparuda si Caloianul sunt doua dintre ritualurile la care stramosii nostri apelau de cate ori Mama-Natura era nedreapta cu ei. Paparuda era invocata pentru venirea ploii, iar Caloianul, spre imbunarea zeilor si oprirea ploilor.
Copil fiind, ploaia avea pentru mine alta valoare. Ca si zilele care topeau pamantul, pana iesea din el apa mortilor. Un fel de ceata care se ridica la vreun metru de sol in zilele toride. Traiam in alt ritm si, de obicei, pe timp de vara, intre doua mari rugaminti rostite de bunicii mei: "Da, Doamne, ploaie ca se usuca gradinile!" sau "Opreste, Doamne, ploaia, ca ne ineci!".
Cand Dumnezeu uita parca de lume, oamenii din satul bunicilor mei, din Baragan, cautau adanc, spre radacinile lor de tarani, si se intorceau spre ritualuri stravechi. Atunci veneau paparudele in curte la noi si ne cantau "Paparuda, ruda/Vino de ma uda!/Cu galeata plina/Ploaia sa va vina/Cu galeata rasa/Ploaia se revarsa"... Paparudele, imbracate in bozii, cantau, apoi bunica mea le uda cu cate o galeata cu apa. La sfarsit venea si plata paparudei: malai, faina, oua, ce se gasea prin gospodarie. Dupa plecarea lor, pamantul mirosea a ploaie si mult timp ne uitam la cer sa vedem indurarea. Iar cand ploua prea mult, bunica mea, Floarea, avea si pentru asta leac. Am sunat-o zilele trecute sa imi povesteasca ea cum oprea ploaia. "Pai, ce sa fac, daca ploua de nu se mai oprea, luam un topor din fier, il infigeam in pamant, apoi aruncam niste sare. Dar nu se oprea ploaia mereu... Erau mai mult vorbe de babe..." Anul acesta nu au venit Paparude si nici nu a plouat prea mult.
ZEITA. Paparuda, zeita pluviometrica invocata d
