Selectii din textele trimise pentru concurs .
Supunerea
Implinisem 17 ani si fusesem primita in "jocul mare", cum i se spune horei in satele din Ardeal. Doi copii avea mama, un lucru de neinteles in vremea aceea, cand aproape toate familiile aveau de la cinci odrasle in sus.
Parintii mei fiind instariti, nu ne-a lipsit niciodata nimic, dar nu eram rasfatati. Aveam pamant mult si munca cat incape. Gard in gard cu noi locuia matusa mea, sora mamei, fiinta pe care am iubit-o cel mai mult. Ea nu avea copii si eu eram dragostea ei. Imi cumpara rochii, pantofi, si avea un gust nemaipomenit, incat orice purtam de la ea imi venea tare bine. Ea ma dascalea cum sa ma comport in orice imprejurare, sa fiu buna cu toata lumea, sa fiu dreapta, dar mai ales sa ma pastrez curata la minte si la trup. Ma gatea cand plecam pe ulita si la joc, asa incat femeile ma intampinau cu murmure de admiratie, unele, iar altele de invidie. Si intre fete erau multe care ma invidiau si-mi spuneau in fata: "Cine se poate pune cu tine, ca doua mame si doua averi iti stau la picioare?".
Acum, cand peste mine a trecut o viata, stiu sigur ca nu eram mandra, dar cand femeile imi spuneau ca-s frumoasa, spun drept ca ma simteam bine in pielea mea. Eram curtata de cei mai frumosi si bogati baieti din sat, dar mie nu-mi placea nici unul cu deosebire. Matusa ma tot intreba de ce nu stau cu ei afara, la poarta, asa cum era obiceiul la noi. Nu-mi placea. Dupa cateva minute, eu eram inapoi, in casa, zicandu-i matusii ca nu am ce discuta cu ei. Ma avertizau matusa si mama: "Sa vezi ca o sa-ti iasa vorba de nazuroasa si mandra, si asa frumoasa si bogata cum esti, n-o sa se mai uite nimeni la tine. La baieti nu mult le trebuie ca sa te ia in deradere". "Matusa", spuneam, "ce sa fac daca nu-mi place nici unul, asa cum povesteste mama ca l-a iubit pe tata? Eu mai astept, ca am timp." D
