Un studiu realizat la sfarsitul saptamanii trecute de catre cotidianul francez Le Figaro incerca sa determine situatia agriculturii din noile state membre ale Uniunii Europene, prin cazul particular al Poloniei. Fiind tara cu cea mai mare suprafata agricola din UE, Polonia prezenta la data integrarii o structura agricola bazata cu precadere - dupa cum este si cazul Romaniei - pe agricultura de subzistenta. Aceasta nu a disparut o data cu integrarea, insa situatia celor care au fost obligati sa ramana la acest nivel s-a agravat intr-un mod profund. Cei mai castigati agricultori au fost cei care au detinut suprafete mai mari de 80 de hectare, dat fiind ca aceasta este limita inferioara de la care UE aloca subventii. Iar dintre toate sectoarele agriculturii, cele mai mari castiguri au mers catre producatorii de lactate si de carne. Producatorii de cereale nu s-au aratat la fel de incantati de intrarea in UE, in ciuda ajutoarelor financiare primite. Si este explicabil daca avem in vedere ca, de la 1 mai 2004, pretul kilogramului de grau a scazut de la 0,13 euro la 0,085 euro, pe cand pretul combustibililor a inregistrat o crestere de aproximativ 30 la suta, iar cel al ingrasamintelor pe baza de azotat de pana la 50-60 la suta. Si intr-adevar, sondajul realizat de catre cotidianul francez printre producatorii mijlocii si mari de lapte arata ca situatia acestora s-a ameliorat dupa aderare. Pretul laptelui a crescut, insa a aparut o masura care a blocat totodata expansiunea lactatelor poloneze. Daca inainte Polonia producea in medie 11 miliarde de litri de lapte anual, dupa integrare Bruxellesul i-a fixat Poloniei o cota de 7,7 miliarde de litri. In ceea ce priveste cresterea pretului la lapte, aceasta este explicata de catre Henryk Spychalski, presedinte al laptariei Ostrowia, cu peste 800 de angajati, prin deschiderea pietei. "Acum, declara acesta, vindem in mai bine de 4