Sesiunea de vara a Parlamentului de la Chisinau, incheiata vineri, 29 iulie, a inregistrat in ultimele doua saptamani un scor remarcabil: adoptarea unui sir de legi si amendamente in domenii de interes major - functionarea Curtii de Conturi, controlul parlamentar si limitarea atributiilor serviciilor secrete, reformarea justitiei si a codului electoral (pragul de trecere pentru partide a scazut de la 6 la 4%, iar pentru toate tipurile de aliante baremul a fost fixat la 9%). Trebuie consemnata, de asemenea, votarea unanima a Legii cu privire la principiile de baza ale statutului juridic pentru localitatile din stanga Nistrului. Toate acestea pot fi trecute in contul actualei guvernari, dar si al Opozitiei “constructive” (PPCD, PD si PSL), care a sprijinit pe 4 aprilie realegerea lui Vladimir Voronin in postul de presedinte, starnind, la vremea respectiva, o furtuna de patimi si reactii. Partea umbroasa a vietii politice din Moldova, in intervalul amintit, o constituie, cu siguranta, alegerile anticipate esuate pentru postul de primar general al Chisinaului.

Aceasta dualitate exprima cum nu se poate mai semnificativ caracterul contradictoriu al celui de-al doilea mandat al PCRM, in care constatam, pe de o parte, un puternic fond inertial de tip autoritarist, exprimat in tendinta irepresibila a comunistilor de a controla principalele parghii de influenta in societate, fie ca e vorba de autoritatea publica locala, sau de televiziunea de stat. Pe de alta parte, exista si evolutii pozitive, determinate de fluctuatia unor conjuncturi, in care Moldova se dovedeste elementul unui joc mai complex decat ceea ce poate cuprinde privirea aruncata de pe acoperisul resedintei prezidentiale de la Chisinau. Puterea a acceptat eliminarea unor articole de tip Kozak din proiectul de lege pentru Transnistria si si-a insusit importante sugestii din partea opozitiei si a societa