In sufletul padurii de pe versantul Lamba Mica, la o aruncatura de bat de varfurile Postavaru si Cristianul Mare, traieste de peste noua ani unul dintre putinii pustnici ai Romaniei. Aici, in In sufletul padurii de pe versantul Lamba Mica, la o aruncatura de bat de varfurile Postavaru si Cristianul Mare, traieste de peste noua ani unul dintre putinii pustnici ai Romaniei. Aici, in decorul mirific al naturii, la aproape 2000 de metri altitudine, parintele Onufrie a ales sa-si duca viata departe de semeni, in pustiu, inchinand-o in totalitate lui Dumnezeu.

Izolat la 2000 de metri altitudine

Urcusul incepe in Poiana Brasov si se termina aproape de Masivul Cristianul Mare. Cu greu dai de "locuinta" parintelui Onufrie, pentru ca e bine pitita printre brazi si stanci. Singur a ridicat o bisericuta, care poarta "hramul Sf. Onufrie", o clopotnita si o troita deasupra unui izvor cu apa dulce, captat din maruntaiele muntelui. Imediat, la intrarea in curte calugarul a cioplit o masa, cu doua banci, "sa aiba drumetii unde se hodini". Chilia pustnicului se afla sub biserica. Acolo doarme, invelindu-se cu blanuri de oaie. Trecut de 50 de ani, intampina prietenos pe oricine. Are o barba deasa de monah si este inalt. De fel din Cluj, e nascut dintr-un tata roman, Ion, si o mama rusoaica, pe nume Glicheria. Povesteste in grai bland, ardelenesc, despre cum a ajuns sa traiasca departe de lume. Crescut de mic copil in dragoste pentru cele sfinte, a ales, dupa moartea parintilor, calea calugariei. Mai bine de 20 de ani a stat la Manastirea Cernica, unde Preasfintitul Roman l-a calugarit si "i-a dat preotia". "Eu doream sa traiesc departe de lume, in pustiu. Dupa 20 de ani petrecuti in manastire mi s-a dat binecuvantarea sa plec, spune calugarul. Prima data am stat la o stana parasita din Poiana Ruia, la poalele muntelui Postavaru. intr-o noapte am luat foc de la o cande