Esecul proiectului de privatizare a Postei japoneze va dezlantui o adevarata furtuna politica si se va constitui ca un semnal negativ pentru investitorii straini, chiar daca avantajele acestei privatizari, din punct de vedere economic, sunt de-a dreptul inobservabile - au tinut sa precizeze majoritatea analistilor la aflarea vestii ca proiectul de lege asupra privatizarii gigantului japonez a fost respins de Senat.
Si asta in primul rand fiindca premierul japonez, Junichiro Koizumi, facuse din privatizarea Postei principalul obiectiv al mandatului sau. Consecintele nu au intarziat sa apara: primul-ministru a decis sa dizolve Camera Reprezentantilor, iar in cursul zilei de ieri urma sa se intalneasca cu membrii Partidului liberal-democrat in vederea dezbaterii problemei alegerilor anticipate, care cel mai probabil vor avea loc pe 11 septembrie. Posta japoneza este, in momentul de fata, cea mai mare institutie financiara din lume si genereaza un fond de peste 2.640 de miliarde de euro, investiti in mare parte in bilete de trezorerie, care ii permit statului japonez sa-si finanteze colosalul deficit bugetar. Scopul premierului conservator, Junichiro Koizumi, era de fapt acela ca prin privatizarea Postei sa reorienteze o mare parte din fondurile gestionate catre sectorul privat, pentru a obliga astfel Guvernele viitoare la o mai mare disciplina financiara. Conform declaratiilor analistilor economici, respingerea acestui proiect de privatizare va avea efecte nefaste pentru viitorul economiei nipone, conducand la o slabire a afluxului de capital strain si la o relativa indiferenta fata de neajunsurile sectorului public.
Esecul proiectului de privatizare a Postei japoneze va dezlantui o adevarata furtuna politica si se va constitui ca un semnal negativ pentru investitorii straini, chiar daca avantajele acestei privatizari, din punct de vedere economic, sunt de-a
