Guvernarea actuala are in proiect o urgentare a introducerii asa-numitului sistem de pensii “private”, pe care le prezinta, daca nu chiar ca o alternativa la criza sistemului public de pensii, ci macar ca o completare salvatoare a pensiilor publice.

Proiectul este conturat de mult, dar intrarea in functiune a fost in mai multe randuri amanata. Guvernarea taranisto-liberalo-pedista a incercat fara succes sa coaguleze un demers legislativ solid in domeniu si, esuand, a lasat proiectul in seama guvernului Isarescu. Acesta, din motive legate de caracterul controversat al demersului, n-a avut curajul sa treaca la fapte, adoptand o ordonanta de urgenta in ultimele sale zile de activitate si, deci, pasand guvernarii PDSR-iste, ce a urmat, problema. Cabinetul Nastase si-a inceput mandatul chiar cu revocarea ordonantei cu pricina si proiectul a fost pus in sertar. Pentru ca, la presiuni externe (indeosebi din partea Bancii Mondiale), guvernul Nastase sa foloseasca, la randul sau, tehnica utilizata de predecesorul. Aproape pe ultima suta de metri, a adoptat o lege continand demersul, dar, ca sa nu aiba el insusi probleme in caz ca, in urma alegerilor, va fi ramas la guvernare, a stabilit ca termen de trecere efectiva la pensiile “private” abia anul 2008. Din acest punct, problema a fost preluata de actuala guvernare.

Ceea ce doar pentru comoditate poate primi denumirea de sistem de pensii “private” constituie de fapt un mecanism mai complex de asigurari, format din mai multe fonduri de pensii administrate privat, la care asiguratii ar cotiza obligatoriu cu o parte din contributiile actuale pentru pensii (ce in prezent merg in totalitate la sistemul public de pensii). Deci nu ar fi vorba de o crestere a efortului financiar din partea contribuentilor. Asiguratii ar urma sa aleaga a-si dirija contributiile spre unul sau altul dintre fondurile de pensii autoriza