Intarirea leului nu trebuie perceputa ca un efect al revigorarii economiei. In schimb, trebuie privita ca o consecinta a intrarilor de valuta in tara si in acelasi timp ca un lucru strict favorabil procesului de dezinflatie. Cam astfel am putea concluziona aprecierea nefireasca a monedei nationale in ultima perioada. Din cauza intrarilor masive de valuta, atat din investitii directe, cat si din privatizari, precum si din banii trimisi din strainatate, s-a ajuns la o oferta mare de valuta pe piata. Aceasta nu poate fi absorbita in economia reala si atunci euro, in principal, se devalorizeaza fata de leu.
Moneda nu reflecta clasa reala a economiei
"Intarirea leului din ultima luna nu reflecta revigorarea economiei", subliniaza analistul Florian Libocor. "Nu exista nici un fundament real din punct de vedere economic ca sa se intample asa ceva. Mai devreme sau mai tarziu trendul acesta se va inversa", spune, la randul sau, analistul Dragos Cabat. De boala asta au suferit multe tari, iar literatura de specialitate o numeste "sindromul olandez". Nu este normal sa ti se aprecieze moneda atata timp cat nu ai o economie mai performanta, deci nu ai cresteri de productivitate mai mari decat tarile fata de care iti apreciezi moneda. Apar, prin urmare, derapaje economice, de genul deficit de cont curent, deficit bugetar, inflatie, care vin una dupa alta. La aceasta situatie, BNR e spectator in momentul de fata. Este anormal ceea ce se intampla pe piata valutara, ceea ce perturba mediul economic si asa destul de fragil, considera mai toti analistii financiari. In perioada aceasta, de apreciere severa a leului, in care am trecut de la peste 36.000 la 34.400 lei vechi pentru un euro, se pune intrebarea: care e politica BNR? "Cred ca banca centrala a inclinat spre acceptarea unui derapaj mai mare la deficitele externe, ca pret al incercarii de a tine inflatia ap
