Din punct de vedere politic, atacul lui Basescu la adresa lui Tariceanu intra perfect in logica puterii pe care si-a asumat-o cind a devenit presedinte. Iar impotriva sa, Tariceanu e deja cu spatele la zid. Pentru ca, din pacate pentru premier, Basescu e aproape condamnat sa aiba dreptate.
Pentru sastisitii neamului, jurati pusi de nimeni sa decida, la ore de maxima audienta, daca ceea ce se intimpla in Romania de la o zi la alta le strica sau nu siesta intelectuala, Basescu e un scandal, o aiureala sau un nonsens. Unii o spun pe sleau, altii o traduc prin sintagme sforaind a indignare. Primii sint, oarecum, mai onesti.
Nu pricep si nici nu-si bat capul sa priceapa ce se intimpla si se multumesc cu o grimasa. Ceilalti tin, in schimb, sa para simtitori si profunzi. Dar si unii, si ceilalti au o problema majora cu Basescu. Presedintele le strica jucaria pe care si-au construit-o din greu, in ultimii cincisprezece ani. Jucaria numita dreptul lor de a avea intotdeauna dreptate.
Pentru „juratii“ nostri, criza jurnalistilor rapiti in Irak, careia Basescu i-a dat, pina la urma, de capat, a fost primul semnal de alarma. In logica „dreptului lor de a avea intotdeauna dreptate“, presedintele a gresit fundamental. A avut ultimul cuvint, cind traditia spune ca, in competitia lor cu un politician, acest lucru este de neconceput. O prima mare frustrare, o noua ocazie la orizont.
Inundatiile versus anticipate. Basescu stie una si buna. Puterea se cistiga si se pastreaza in fiecare zi si cu fiecare ocazie. Cu o majoritate debila in Parlament, aflata la mina unui partid de mina a treia, dar cu votul „promis“ in sondaje a jumatate din electorat, solutia politica e una singura. Alegerile anticipate.
In orice tara normala, judecata presedintelui ar fi fost luata ca atare, fiind considerata de bun-simt. La noi, problema era ca B
