Laurian Lodoabă, Singurătatea de sub Brooklyn Bridge, postfaţă de Remus Valeriu Giorgioni, Timişoara, Ed. Marineasa, 2005. 84 pag.
Multe cuvinte şi puţină poezie. Autorul pulverizează în direcţia cititorului cuvinte frumoase, care nu sunt însă decât în mică măsură purtătoare de emoţie:
,Zăpezile din mine/ se măsoară în ani// furtunile din mine/ se măsoară în rune pe dune// ceaţa din mine/ se măsoară în umbre// ploile din mine/ nu se măsoară - sunt// capricii de toamnă" (Buletin meteo).
Şi mai neinspirate sunt însemnările (în versuri) despre New York:
,Aştept într-o dimineaţă de mai/ o literă lipită pe trenul Ťsubwayť/ între două iluzii, opulentul Manhattan/ măcinat de nevroza metropolei./ Văd statuia de bronz/ a emigrantului ce îşi numără banii./ Sunt în buricul abject de pe Wall Street/ unde banii ucid/ unde banii falsifică viaţa" (Singurătatea de sub Brooklyn Bridge).
Un asemenea text ar fi putut fi publicat cu succes în Scânteia, în anii '50.
Adrian Grănescu, De o parte şi de alta a cărţilor, publicistică - amintiri - eseuri, indice de nume: Anca Pervain, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2005. 298 pag.
Redactor la revista Echinox, apoi la Editura Dacia, Adrian Grănescu (n. 1949) este în prezent bibliotecar la Biblioteca Judeţeană ,Octavian Goga" din Cluj. Însemnările sale din volumul De o parte şi de alta a cărţilor, având drept motto un dicton în latina medievală (,Amor librorum nos unit"), se caracterizează prin sinceritate (o sinceritate ceremonioasă, nu una brutală, cum este la modă acum), prin verificarea atentă, tacticoasă, a oricărei afirmaţii, înainte de-a o lăsa să ajungă la cititori, printr-o voluptate de utilizator, producător şi administrator al cărţii. Adrian Grănescu povesteşte ce a reprezentat cartea pentru el în diferite momente ale vieţii, schiţând
