Evolutia atelierelor Malaxa reprezinta unul dintre cele ai spectaculoase fenomene economice si tehnice din Romania interbelica. In mai putin de 20 de ani, atelierul a devenit un gigant industrial, devenind un pilon important pentru economia romaneasca. Pentru generatia actuala de ingineri romani, viata si opera industriasului si omului de afaceri, uman si cult, poate constitui un exemplu. Un fost colaborator il caracteriza astfel: "A fost omul si inginerul care a avut cutezanta, priceperea si simtirea patriotica a demonstreze lumii vocatia industriala a romanilor pe care strainii ii considerau sau ii vedeau a fi numai plugari si pastori". ondatorul industriei nationale moderne, Nicolae Malaxa, fiul Elenei Ruxandra si al lui Costache Malaxa, s-a nascut la 10/25 decembrie 1884, in orasul Husi. Tatal a fost fiul unei familii de greci stabilita in Moldova in jurul anului 1818, mama a fost fiica spatarului Badarau. Scoala primara si liceul le-a urmat la Iasi. Studiile superioare le-a facut la Universitatea Politehnica din Karlsruhe, din Germania. In anul 1921, la varsta de 37 de ani, era un inginer cu experienta, cu imaginatie si un abil om de afaceri.

Bazele unei industrii performante

Nicolae Malaxa a infiintat, la 3 august 1921, un atelier de reparat locomotive si vagoane de cale ferata si si-a extins afacerile continuu. La acea vreme, Uzina Malaxa era cea mai moderna fabrica de tuburi laminate din Europa, aplicand pentru prima data pe continent procedeul american de laminare "Stiefel". Intre anii 1923-1927 a construit o uzina langa Halta Titan. In anul 1927, Guvernul de atunci al Romaniei publica in Monitorul Oficial o lege prin care se incuraja dezvoltarea industriei nationale. Cu mult curaj si asumandu-si riscuri suficient de mari, Malaxa a beneficiat de prevederile legii si a incheiat un contract cu CFR, pentru fabricarea unor locomotive