Incercarea de aducere la lumina a grupurilor de interese (constituite pe criterii economice sau nu) apartine PSD-ului care, in 2003, a promulgat Legea 16 Nici pana acum, ea n-a fost aplicata de clujeni, pentru simplul motiv ca mediul de afaceri local nu stie de existenta ei, iar juristii si politicienii clujeni, chiar daca o cunosc, o considera greu de aplicat sau irelevanta pentru situatia actuala a Romaniei.
In consecinta, grupurile de interese isi pot continua linistite activitatile ascunse de ochii lumii, in conditiile in care nu exista un cadru legal eficient si sigur pentru ca oamenii de afaceri sa-si exprime pozitia deschis.
E un fapt deja cunoscut ca intre legiuitorii din Capitala si mediile de afaceri din restul tarii, sau chiar din Bucuresti, nu exista nici o punte de legatura reala.
Din aceasta cauza, nici propunerile legislative ale mediului de afaceri clujean n-au ajuns vreodata sa fie "puse pe tapet", iar problemele cu care economia se confrunta sunt nevoite sa-si gaseasca solutii strecurandu-se prin hatisul legislativ si prin cele ale intereselor de grup care, oricum, exista si se manifesta.
Grupurile de interese economice si politice sunt vechi de cand lumea a inventat trocul. Civilizatia occidentala le-a definit si le-a dat un cadru legislativ care sa le permita sa functioneze in mod transparent si util pentru comunitate.
In acest context, Legea 161 din 2003 este cel putin surprinzatoare, in continutul ei facandu-si loc un amalgam de legi si programe, care, in final, ajunge sa defineasca si grupul de interese economice (GIE).
GIE, struto-camila legiferarii coruptiei
Legea 161 vorbeste despre organizarea paginii de Internet a Ministerului Finantelor, despre combaterea infractiunilor informati
