- Diverse - nr. 158 / 12 August, 2005 1) In limba romana este substantivul dramba, plural drambe, desemnand un mic instrument muzical alcatuit dintr-un arc de fier prevazut cu o lama mobila elastica de otel si care, fiind proptit de dinti si facand sa vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin miscarea buzelor, ironic vioara. Un sinonim al cuvantului este regionalul drang, plural dranguri. Prin partile Sibiului, drang este un adjectiv invariabil cu sensurile: vartos, trandos, greu. Trandos (despre pamant, aluat): vartos, indesat. In Crisana, pentru dramba este varianta dramboaie si dramboi. Tot regional, a sta dramboi are sensul: a sta suparat. Dramboi si dramboaie are si sensul dramba (mai mare). Din presa am retinut secventa "buze dramboiate", rasfrante ca nemultumire; "dramboiet" _ suparat. Dranga-dranga este o interjectie care imita sunetul drambei sau, ironic, al viorii. Drangani, derivat al lui drang, verb: a produce sunete discordante la un instrument (cu coarde), varianta drangani. Substantivul drangalau (drangalau): om care isi pierde vremea degeaba; pierde-vara. 2) Rogoz, gen de plante erbacee cu tulpina in trei muchii, cu frunzele lungi si cu flori monoice grupate in spice; planta din acest gen; varianta ragoz. Monoic, cu flori unisexuate, masculine sau feminine. Rogozis _ loc unde creste mult rogoz. Adjectivul rogozos, cu (mult) rogoz. Din aceeasi familie semantica este rogojina, impletitura de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papura, utilizata pentru protectia unor elemente de constructie, a unor instalatii etc. sau pentru asternut pe jos (in unele locuinte), pentru decoratiuni interioare etc. Rogojinar, persoana care face sau vinde rogojini. Mentionam ca exista nume de localitati: Rogoz, Rogoaza, Rogojel, Rogojeni, Rogojesti, Rogojina. Acestea sunt in toate provinciile tarii. Sunt si nume de familie: Rogozan, R