O informatie mai veche a revenit pe tapet in aceasta saptamana, provocand valuri pe piata imobiliara: un cutremur ca acela din 1977 ar sterge de pe harta cateva milioane de cladiri.

Este invocat un studiu INCERC aparut in anul 2002, continand date de la penultimul recensamant - cel din 1992, dar prezentat ca fiind de maxima actualitate.

Se scrie, in acel studiu, ca in cazul unui cutremur pe timp de noapte (ora 21.00), "peste 450.000 de locuitori se pot afla in cladiri care depasesc gradul trei de avariere (construite inainte de 1977); dintre acestia, pot fi considerati captivi in cladire (in functie de caracteristicile constructiei) un total de 95.000 de persoane, dintre care 54% in cladiri inalte; se pot produce peste 6.

500 de pierderi de vieti, peste 16.000 de raniti grav, concentrati in cladirile inalte realizate pana in 1977".

Interesant este ca, acum, se zvoneste ca primariile ar organiza "simulari" ca sa masoare cu exactitate eventualele pagube in caz de cutremur, gradul de pregatire a populatiei si viteza de reactie a autoritatilor (zvonuri lansate in publicatiile de specialitate, dar si de unele televiziuni, apoi dezmintite de primarii).

Asemenea zvonuri au creat rupturi adanci intre diversii operatori ai pietei imobiliare, pe de-o parte, si reprezentantii autoritatilor locale.

Miza este uriasa: daca asigurarea locuintelor ar deveni obligatorie - ceea ce-si doresc cu ardoare atat asiguratorii, cat si alesii locali - s-ar pune in miscare sume de ordinul miliardelor de euro.

Iar din acest butoi cu miere s-ar infrupta si societatile ce se vor ocupa de respectivele asigurari, dar si alesii locali, in calitatea lor de intermediari - aducatori de clienti pentru asiguratori.

Nu intamplator, in aceasta perioada se poarta discutii aprinse la nivelul primariilor si chiar al mi