Sa lupti ca piata sa-ti cumpere marfa. Sau sa creezi o piata noua printr-o marfa inovativa. Cam astea sunt cele doua mari alternative de business astazi. Inutil de spus care e prevalenta in Romania. Sa zicem doar ca aici capitalul n-are niciodata curajul sa se urce in acelasi tren cu ideile noi. De frica sa nu vina nasul, cine stie...

Veti spune ca n-avem tehnologie. Si totusi, nu e vorba de a inventa un nou sistem de operare pentru computere (desi, chiar acum, o firma romaneasca lucreaza la asa ceva). Ci de a gasi (chiar construi) noi nevoi - pe care produsul tau sa le umple. Sa va dau un exemplu: servetelele absorbante pentru bucatarie - acelea care vin la rulouri mari. Pana la ele, carpele domneau absolut in bucatariile planetei. Marele lor dezavantaj era ca se murdareau si trebuia sa traiesti cu asta. Nimeni insa nu s-a plans: n-au existat comitete de actiune ale societatii civile si nici planuri guvernamentale de rezolvare a situatiei carpelor. Liderii politici n-au scos o vorba in campanie despre necesitatea gasirii unei solutii urgente, la care partidul lor lucreaza deja. Nimic din toate astea: servetelele absorbante de bucatarie au fost inventate de un domn pe nume Arthur Scott, care n-a avut nevoie de laborator pentru asta, ci doar de creier si o dorinta deosebita de a largi piata companiei sale (cu acelasi nume). In 1931, cand compania a lansat produsul, exista hartie igienica - inventata tot de Scott - , dar nu si servetele absorbante pentru bucatarie. Asa ca prima campanie de marketing s-a caznit sa lamureasca gospodinele ca e o idee buna sa inlocuiasca paradigma carpei cu comoditatea hartiei de unica folosinta. Evident, a reusit - si a creat o noua piata. Producatorii de carpe au plans probabil, insa vina pentru prabusirea businessului lor le apartine. Ei ar fi trebuit sa imagineze noi materiale pentru carpe, in loc sa caute in fiecare an un nou mo