Consiliul National Secuiesc este convins ca prin perseverenta va obtine autonomia Tinutului Secuiesc. Constient ca proiectul de lege initiat in acest scop nu are sanse sa fie aprobat in toamna de catre parlamentari, liderul Consiliului, Csapo Jozsef, a anuntat ca va depune proiectul in Parlament si de o suta de ori daca va fi nevoie. "Daca o comunitate isi exprima o data hotarat doleanta pentru autonomie, nu se poate sa uite de ea, sa se opreasca, ci trebuie sa mearga mai departe", a declarat Csapo Jozsef, in cadrul unui forum organizat sambata la Targu Mures.
Deocamdata, proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc a fost depus pentru a doua oara la Camera Deputatilor, in ultima zi a sesiunii parlamentare, de catre doi reprezentanti ai UDMR - senatorul Sogor Csaba si deputatul Garda Dezso. Potrivit proiectului de lege, teritoriul regiunii autonome ar urma sa cuprinda actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In total, o suprafata de 10.000 km patrati, 127 de localitati, 809.000 locuitori, dintre care 612.000 maghiari si 175.000 de nationalitate romana. Teritoriul ar beneficia de autoadministrare prin intermediul unui Guvern propriu, Parlament si al unui presedinte. Tinutul Secuiesc ar urma sa devina regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei.
Principalul argument pentru cererea CNS este un document care atesta faptul ca in regiunea istorica Tinutul Secuiesc - Terra Siculorum modul de organizare a scaunelor secuiesti atesta organizarea pe criterii autonome inca din anul 1200.
Conducerea CNS a sustinut, in mai multe randuri, ca prin acest document se poate demonstra ca nu este vorba despre lezarea integritatii teritoriale a Romaniei, nici a suveranitatii nationale.
Autonomia Tinutului Secuiesc invoca in acest sens dreptul la autodeterminare interna a comunitatilor si
