In graba integrarii in Uniunea Europeana, se pune accent pe cantitatea reglementarilor legislative, si nu pe calitatea acestora. Multe legi contin o serie de prevederi aiuritoare, generate de erori de traducere din normativele europene sau chiar de necunoasterea gramaticii limbii romane.
Institutiile publice emitente si cele care avizeaza reglementarile nu-si pot justifica gafele prin lipsa de atentie, fiindca aceasta ar echivala cu admiterea lipsei de interes fata de legislatia pe care, ulterior, vor fi obligate sa o si aplice, cu aceeasi „rigurozitate”
Ca viitor stat membru al UE, Romania trebuie sa-si armonizeze legislatia cu normele comunitare. Aceasta se face prin adoptarea asa-numitului acquis comunitar, care contine o serie de directive europene ce trebuie mai intai traduse, apoi adoptate prin legi speciale.
Importanta corectitudii traducerii directivelor este de domeniul evidentei: una e sa zici „se interzice importul de branza” si alta „se interzice importul de cascaval”. Cu toate acestea si in pofida complexului proces de traducere-verificare-paraverificare a traducerilor, se produc o serie de gafe lingvistice in acte publice, care ne-ar putea costa enorm.
Erori in baza de date a Institutului European
Pana la inceputul saptamanii trecute, pe site-ul Institutului European din Romania (www.ier.ro), organism guvernamental insarcinat, printre altele, cu traducerea acquis-ului comunitar, se putea citi o traducere cu mai multe erori a Directivei Consiliului Europei nr. 91/250/CEE, din 14 mai 1991, privind protectia juridica a programelor pentru calculator.
Astfel, versiunea originala (in engleza) a articolului 4, litera b), arata asa: „The translation, adaptation, arrangement and any other alteration of a computer program and the reproduction of the results thereof, without prejudice to the rights of the
