In urma afirmatiilor presedintelui Traian Basescu referitoare la legaturile intre grupuri de interese si Guvern, revista 22 a initiat o ancheta printre analisti politici, carora li s-au adresat urmatoarele intrebari:

1. Cum functioneaza grupurile de interese in Romania? Sunt ele legitime?

2. Credeti ca, la noi in tara, unele grupuri de interese au caracter mafiot?

3. Credeti ca afirmatia presedintelui Basescu in legatura cu presiunile grupurilor de interese asupra Guvernului are fundament real?

CRISTIAN PIRVULESCU

Structurile de putere - tinta grupurilor oculte

1. Intr-o tenta jurnalistica, inevitabil simplificatoare, un concept al teoriei politice a invadat in acest august spatiul public romanesc. Pentru ca presedintele Traian Basescu a folosit termenul “grup de interese” in demonstratiile sale mediatice prin care urmareste sa se repozitioneze, institutional si politic, dezbaterea a fost lansata. Grupurile de interese au trecut, din zona rezervata teoriei, in prim-planul mass-media. In fond, despre ce vorbeste presedintele? In limba romana comuna interesul desemneaza un comportament ambiguu, uneori chiar peiorativ. A-ti urma interesul presupune, de cele mai multe ori, a privilegia atitudini egoiste, in opozitie cu altruismul comunitar. Contrazicand morala dominanta, la acest nivel interesul confirma practica sociala. Pentru ca valorile traditionale, conservatoare si comunitare, se simt amenintate de ofensiva individualismului si reactioneaza, interesul ramane la marginea moralei.

Dar, fiind subiectul unui conflict valoric, interesul trece automat in spatiul politic. Termenul folosit de presedintele Traian Basescu trimitea, destul de transparent, la grupurile de putere care controleaza oligarhic resursele, iar nu la formele de asociere ale indivizilor in vederea atingerii unor obiective. O minima analiza in acest registr