Ne-am speriat din nou ca niste scolari prinsi cu lectiile nefacute si cu pantofii necuratati, atunci cand cancelarul german Gerhard Schroeder a evocat posibilitatea amanarii integrarii Romaniei cu un an. Desigur, domnul Schroeder se afla in plina campanie electorala, iar diplomatii ne asigura ca pozitia oficiala a Germaniei, de sprijin fata de integrarea noastra in 2007, nu s-a schimbat. Alta sperietura ne-a venit de la comisarul european Olli Rehn, ale carui declaratii au fost interpretate de Financial Times ca o sugestie privind intrarea Romaniei in UE doar peste cativa ani. Purtatorul de cuvant Stefaan de Rynk a indulcit avertismentul cu formularea diplomatica “in acest moment, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este prevazuta pentru 1 ianuarie 2007”.

Dincolo de calmantele diplomatice administrate de oficialii europeni si romani se ascunde insa, ca intotdeauna, o realitate mai dura, greu de vindecat. Ea este definita de situatia reala a Romaniei si de intarzierea aplicarii masurilor cerute de Comisia Europeana. Despre situatia reala s-a scris cu rigoare germana in publicatia Die Zeit, citata de Adevarul din 9 august. Romania este mai saraca decat cea mai saraca membra a UE, Letonia, observa ziarul, adaugand ca Romania “profunda” ar avea nevoie de cateva zeci de ani pana sa se integreze cu adevarat. Oripilat de multitudinea carutelor de pe sosele, Die Zeit ne demonstreaza cu cifre ceea ce guvernantii nostri dintotdeauna cauta sa disimuleze, si anume ca Romania este mult inapoiata fata de celelalte membre ale UE: “Doar 2% dintre romani traiesc la nivelul la care traiesc astazi germanii, 20% la nivelul la care se aflau germanii in 1965, iar jumatate la nivelul din 1955. Restul traiesc in conditiile Germaniei din 1880”. Si mai grava este insa “cultura coruptiei” care domina Romania. Economia subterana si evaziunea fiscala sunt doar un aspect al acestui