Trendul general al politicii Uniunii Europene si autoritatilor din Romania este defavorabil acordarii de fonduri gratuite pentru activitati de productie. Faptul a fost declarat si explicat deja, in cateva ocazii, de catre reprezentantii institutiilor de resort, motivul fiind dorinta de a-i face pe intreprinzatori mai responsabili fata de banii pe care-i primesc. Rationamentul este partial justificat, mai ales cand este vorba de investitii in activitati de productie. Pe de o parte, am a
Trendul general al politicii Uniunii Europene si autoritatilor din Romania este defavorabil acordarii de fonduri gratuite pentru activitati de productie. Faptul a fost declarat si explicat deja, in cateva ocazii, de catre reprezentantii institutiilor de resort, motivul fiind dorinta de a-i face pe intreprinzatori mai responsabili fata de banii pe care-i primesc. Rationamentul este partial justificat, mai ales cand este vorba de investitii in activitati de productie. Pe de o parte, am asistat, ce-i drept, la experiente tragi-comice, avandu-i ca protagonisti pe unii directori de firma care au fugit cu banii Phare in tari exotice. Pe de alta parte, procentul acestora din urma este nesemnificativ fata de numarul celor care si-au pus firma pe picioare cu o finantare europeana “gratuita”.
O formula intermediara, totusi de succes, au reprezentat-o programele combinate, cu bani rambursabili si nerambursabili in aceeasi schema de finantare. Trei astfel de linii de credit, active de cativa ani buni, s-au inchis in 2005. Este vorba de fonduri care s-au derulat prin intermediul Bancii Romanesti, CEC si Bancii Comerciale “Ion tiriac”. Din aceasta categorie, a creditelor care contin o parte nerambursabila, mai exista in prezent doua linii de finantare active la Banca Comerciala Romana. “Programele mai sunt valabil
