Între modificãri legislative, fonduri insuficiente si spagã din belsug
Discutia recentã la nivel national cu privire la sistemul de sãnãtate se axeazã pe subfinantarea sistemului, în condtiile în care doar 5 milioane de români din
22 contribuie la fondurile de sãnãtate. Si chiar dacã unui pacient din România îi revin doar 115 euro, iar în alte state suma ajunge la 1.200 de euro, respectul asigurat – medic, respectiv farmacist trebuie sã existe.
Lipsurile financiare sunt scoase în fatã de medici, unitãti sanitare sau farmacii. Eterna victimã, pacientul, trebuie sã se punã la curent cu toate schimbãrile legislative, iar informatia vine, din partea statului, pe locul doi. Una dintre reactiile vehemente ale medicilor de familie cu privire la noile reguli de compensare se referea la faptul cã nu vor mai avea timp sã discute cu pacientul despre probleme de sãnãtate, una dintre obligatiile pe care le au. Dar nu doar medicii de familie au aceastã obligatie. Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 stipuleazã o serie de mãsuri, mai mult sau mai putin respectate sau cunoscute, atât de asigurati, cât si de medici.
Explicatii pe limba pacientului
În fiecare cabinet medical trebuie sã existe afisate drepturile, dar si obligatiile pacientilor. Aceeasi regulã este valabilã si în cazul farmaciilor. În ceea ce priveste consultarea unui medic specialist cu privire la o afectiune, trebuie sã stiti cã aveti dreptul sã cereti o a doua pãrere medicalã. În plus, medicul trebuie sa vã prezinte, într-un limbaj pe care sã îl întelegeti, afectiunile, tratamentul, dar si efectele acestuia. În momentul în care medicul vã recomandã o interventie chirurgicalã, trebuie sã adauge toate detaliile despre implicatiile acestei interventii. În cazul în care nu sunteti de acord cu sugestia medicului, aveti dreptul la o a doua pãrere. În acest sens, în Statele Unite, interve
