Răzbunarea se mănâncă rece. Vorbă despre care nu mai ţin minte dacă este tradusă din franceză: La vengence se mange froid, ori din engleză: Revenge is the dish better cold!...
Deşi înclin să cred că Parisul ar spune-o mai de grabă, ţinând cont de priorităţile bucătăriei franceze...
*
Se pare că bufniţa,... (înainte ca spunerea să fi fost pusă în gura Ofeliei cuprinsă de nebunie) este fată de brutar - a fost mai întâi unul din versurile surrealiste ale lui Shakespeare, devansând curentele literare şi, totodată, înfruntând timpul, smălţându-l cu un pumn de stele nesolidificate încă, aruncate peste el în flăcările Facerii.
*
Nebunia, modernă, ca dereglare a minţii, bine, cu mult efect condusă...
Nici nu s-ar fi putut găsi o consecinţă mai potrivită ca pasărea nopţii concepută de meseriaşul asistând la coacerea Pâinii. Ar putea fi parola unei literaturi noi, cu totul şi cu totul extravagantă.
Una însoţită de puzderia secundară de rămăşiţe de şpanuri de meteoriţi în cădere, - jocuri de artificii...
Gen: ... Zeu nătâng, de ce adormi proştii?
Falstaff, măscăriciul corpolent, viveur, petrecăreţ, devastat de insomnii, gelos pe somnul greu al gloatelor...
Sau constatarea, tot a lui: Nimic nu iese din ăşti copii smeriţi...
Sau: Tu pari cinstit, nu tocmai prea deştept - Timon din Atena, (observaţie bună şi pentru uniunile de creatori moralişti)...
Sau: Neîncredere, sora sărăciei...
Un dram de rău strică plămădeala... - cum se vede în fiecare zi... Ticăloşia (la fel) se arată chiar de-o acoperă ţărâna toată - Hamlet.
*
Now let it work. Mischief, thou art afoot,
Take you what course thou wilt!
Acţionează, tu, urgie, te-ai porni
