Vedetele acestei veri au fost de departe prezentatorii programelor meteo. Aproape in fiecare zi, jurnalele de stiri au inceput si s-au sfarsit cu ei. Scosi la suprafata si din anonimat de capriciile vremii, prezentatorii nostri s-au intrecut in a anunta potopuri si acolo unde nu era cazul. Si acolo unde a fost, au facut-o cu asupra de masura astfel incat am asistat de mai multe ori la sfarsitul lumii, care pana la urma n-a mai venit, numai ca sa le faca lor in ciuda. N-o sa uitam prea curand satisfactia profesionala cu care a fost prezentata fiecare prognoza plina de ruperi de nori si de viituri. Daca in momentul prezentarii ar fi fost filmati de la spate, li s-ar fi vazut ranjetul care s-ar fi tradus prin: "Avem marfa, avem treaba!". Cand ii auzeam pe ce ton anuntau ca "Din pacate, vremea in urmatoarele zile se va strica!" le simteam bucuria ascunsa din glas si in nici un caz parerea de rau. Si ca sa nu ramana singuri, pe masura prezentarii lor au fost si relatarile trimisilor speciali la fata locurilor calamitate. Acestia s-au batut atat de tare pe rating intre ei, incat au inventat locuri aproape imposibile de unde sa transmita prapadul. Au facut de toate, au intrat in apa pana la brau, s-au dat in barci, mai aveau sa se inece demonstrativ pentru a intelege si noi prapadul. Culmea a fost atinsa de un reporter care a transmis "in direct" dintr-un elicopter prapadul, ca si cand ar fi transmis un meci de fotbal! Cu diferenta ca-n transmisia lui ar fi putut marca moartea si-n nici un caz Mutu. Dar, pe langa acestia, s-au aflat si reporteri de voie, de nevoie, care, la randul lor, au fost prinsi de ape, unul dintre ei facand, tot in direct, o descoperire epocala: de-acum inainte, cand o sa vada la televizor inundatii, o sa creada tot ce vede!!! Si ca "potopul" sa fie complet, aceiasi prezentatori au reusit performanta sa anunte vreme rea, ploi si acolo unde nu era cazu