Un zelos frecventator al Berlinului din anii '30 a fost Nae Ionescu. La numai câteva luni după ce, în urma asasinării lui I. G. Duca, fusese arestat, eliberat şi din nou arestat, la 13 iunie 1934 contele von Schulenburg, ministrul german la Bucureşti, comunica la Auswärtiges Arnt, cu menţiunea ,Urgent"1):

,Cunoscutul om politic român, profesorul Nae Ionescu, soseşte la Berlin în jurul datei de 17 iunie, într-o vizită de 14 zile, spre a lua contact cu conducerea Germaniei de astăzi.

Este un apropiat al grupărilor radicale de dreapta, dar în acelaşi timp şi un om de încredere al regelui fiind, probabil, foarte bine informat asupra stărilor de lucruri locale.

Vă rog ca, în măsura posibilului, să vă ocupaţi de el, ţinând seama că în cazul unei schimbări de sistem aici ar putea dobândi o mare însemnătate"2).

Despre modul cum a decurs atunci sejurul berlinez al lui Nae Ionescu n-am găsit documente în arhiva Ministerului de Externe german. Dar despre opinia pe care a ţinut s-o împărtăşească după o altă vizită ne putem convinge dintr-o însemnare a lui Const. Argetoianu, din 22 noiembrie 1934:3)

,Nae Ionescu, care se întoarce din Germania, povesteşte că nemţii sunt înarmaţi până în dinţi, că au toate contingentele de la război până azi instruite şi 42.000 piloţi aviatori. Şomajul nu se mai simte, sărăcia nu e mai mare ca aiurea, dimpotrivă. Lumea e mulţumită şi plină de încredere în Hitler".

încredere împărtăşită, de altfel, şi de Nae Ionescu care în decursul unei noi vizite în iarna lui 1936 a avut o lungă întrevedere cu directorul Clodius din Ministerul de Externe berlinez. De astă dată ştim ce-au discutat cei doi, mulţumită lui Clodius şi anume din raportul său ,Confidenţial", datat 5 februarie.

Căci iată ce a consemnat interlocutorul diplomatului nostru4):

,Unul di