In aceasta vara, a zborurilor de pasageri care se prabusesc disperant, parca mai des ca oricand, parca mai televizat si mai "in direct" ca oricand, m-am gandit, in cateva randuri, cat de mult seamana o tara cu un avion.
Ca si avioanele aflate in zbor o tara are, la un moment dat, o anumita tinta, un parcurs care se cere terminat cu bine, intr-un timp dat. Destinatia unei tari o reprezinta obiectivele de securitate si de bunastare. Un avion are, ca si tara, conducatori care au grija ca planul de zbor sa fie respectat si disciplina de la bord sa nu fie incalcata. Ei pot fi asemanati cu politicienii. Un avion are la bord persoane care se ocupa cu comunicatiile, cu legaturile cu lumea, si persoane care se ocupa cu aprovizionarea sau cu serviciile necesare, de orice tip. Ei sunt comparabili cu administratorii si furnizorii de servicii publice in cazul unei tari. Si, nu in ultimul rand, un avion functioneaza dupa reguli stricte care sunt impuse tuturor celor care participa la zbor, la fel cum o tara moderna trebuie sa functioneze dupa o piramida de reglementari ce are in varf Constitutia.
In aceasta vara, plina de calamitati de tot felul, mi s-a parut ca Romania seamana cu un avion care se prabuseste. Desigur, ar fi o paralela de ordin tehnic. Avem o tinta de atins dar am pierdut drumul si nu mergem cu viteza cuvenita. De fapt, ne invartim in cerc, deasupra unui peisaj arid. In cercuri din ce in ce mai mici. Controlorii de zbor aflati in punctul de la destinatie incearca cu disperare sa tina legatura cu noi. Din cand in cand se mai stabileste cate o legatura radio, pentru cateva minute. Dar semnalele care vin de la ei nu mai sunt intelese de nimeni. Pentru ca in avionul Romania domneste un vacarm general.
Avionul Romania are doi piloti, ca toate avioanele. Dar fiecare dintre ei trage de mansa in directii diferite. Si, din cand in cand, isi mai trag unul a
