Pentru anul 2005 s-a estimat cã valoarea produselor contrafãcute pe plan mondial va creste cu peste 1.400 miliarde de dolari, respectiv 25% din nivelul schimburilor comerciale globale. România nu face o exceptie de la acest fenomen, existând domenii în care produsele pietei subterane detin 90% din piatã.
Tuica si palinca intrã în aceastã categorie, dar si parfumurile si medicamentele, în special antibioticele, a declarat Romulus Dascãlu, presedintele patronatului Garant.
Vine 2007!
România chiar dacã a obtinut protejarea unui numãr important de denumiri de origine, nu reuseste sã "aducã la suprafatã micii producãtori de tuicã si rachiuri", aratã Dascãlu, desi pânã în 2007, acestia trebuie sã intre în legalitate. Cazanele de tuicã nu sunt nici mãcar inventariate, 90% din productie apartinând pietei negre.
România a solicitat UE protejarea denumirilor pentru 55 produse lactate, brânzeturi si cascavaluri, douã sortimente de covrigi, de Buzãu si de Bacãu, pentru pâinea ardeleneascã cu cartofi si pentru magiunul de prune. Producãtorii români au reusit sã înregistreze mãrci pentru Palincã, Tuicã, Vinars, Horincã si Turt.
Existã 170 mãrci care functioneazã în România si care doresc sã se extindã iar, alte 100 de mãrci pe piata vest – europeanã dorind sã pãtrundã pe piata noastrã.
Contrabanda la ea acasã
"În România, rata contrafacerilor este de circa 60%, în timp ce 25% din economia mondialã este reprezentatã de produse contrafãcute", a spus Dan Docan, presedintele Asociatiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor. Se mai spune cã România este un importator de marfã contrafãcutã, iar fenomenul poate sã ia amploare în urmãtorii ani. Problema contrafacerilor în domeniul produselor de larg consum a devenit globalã, acoperind toate categoriile de produse, de la sãpun la sampon pânã la automobile si medicamente. Nu au scãpat din aten
