Contributie la asigurari sociale - 22,5%, sanatate - 7%, somaj - 3%. Cu atat contribuie, luna de luna, din fondul de salarii, fiecare firma din Romania. Cand se trage linie, iti dai seama ca o treime din luna se face munca patriotica pentru stat, doar pentru a plati birurile catre bugetul public. In conditiile astea, chiar nu ar mai trebui sa surprinda pe nimeni inflorirea muncii la negru si diversificarea tehnicilor de a fura statul. Taxele acestea exagerate nu ucid firmele mari si foarte mari, dar ar putea arunca in faliment, o societate mijlocie sau mica.
Sunt tot mai multe firme care isi fac un calcul si isi dau seama ca ies mult mai ieftin sa plateasca amenzi, poate o data la trei - patru luni, decat sa dea, luna de luna, birurile catre stat. Asta, in eventualitatea in care sunt prinse... Si atunci prefera fie sa angajeze la negru, fie sa plateasca la negru suplimentar fata de inscrisurile oficiale din cartea de munca. Pentru ca una este sa platesti impozitul pe un salariu de 5.000.000 de lei si alta, pe unul de 15.000.000 de lei. Si prefera aceasta metoda de a fura statul, chiar daca risca. O prefera pentru ca, la modul general, inca se mizeaza foarte mult pe sistemul relational, al micii intelegeri. Mai sunt unii care amana luni de zile plata tuturor acestor dari catre stat doar pentru a-si putea onora salariile si cheltuielile curente. Si mai exista o categorie, restransa e drept, care prefera sa ramana in limita legii, fie ea si aberanta, si sa munceasca pentru stat, prioritatea luna de luna fiind plata darilor...
Partea grava este ca politica aceasta a statului este ucigasa si ca cei mai multi patroni care risca sa fie amendati, care isi risca libertatea, faultand bugetul de stat si alimentand economia subterana, o fac doar pentru a nu-si inchide afacerea, doar pentru a nu lasa pe drumuri 50 - 100 de oameni. La majoritatea covarsitoare nu se pune
