- Diverse - nr. 163 / 19 August, 2005 1) Un cuvant cu mai multe sensuri, polisemantic, este neologismul depresiune, plural depresiuni. Un prim sens: forma de relief situata la un nivel mai jos decat regiunile inconjuratoare. Alt sens al depresiunii (varianta neliterara: depresie): stare sufleteasca (patologica) de tristete (asociata cu neliniste); descurajare, deprimare. Legat de primul sens (termen geografic): vartej de aer in care presiunea aerului este mai mica decat in regiunile vecine si care aduce timp nefavorabil in locurile pe unde trece. Si al patrulea inteles: faza in economia capitalista care urmeaza dupa criza economica si in care productia se mentine la un nivel scazut, marfurile se vand greu si la preturi scazute, in conditiile in care ramane redusa si puterea de cumparare a marei mase a populatiei. Adjectivul depresiv: care provoaca starea de depresiune neuropsihica sau scaderea tensiunii arteriale. Depresionara, adjectiv in sintagma: zona depresionara: zona din atmosfera cu presiune atmosferica scazuta, proprie formarii ciclonilor. 2) Apropiat, ca sens, si partial ca forma, este verbul a deprima: a provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare; a mahni, a intrista, a descuraja (pe cineva). Deprimare: stare a celui descurajat, depresiune (cu sens medical), descurajare, mahnire. Deprimat: descurajat, abatut, demoralizat. Deprimant: care deprima, descurajant, intristator. 3) In vecinatate semantica este si familia cuvantului deceptie, plural deceptii: inselare a sperantelor cuiva, dezamagire, deziluzie; amaraciune. O varianta invechita: deceptiune. Verbul a deceptiona: a insela sperantele sau increderea cuiva, a cauza cuiva o deceptie; a dezamagi, a deziluziona. Deceptionat: care a suferit o deceptie; dezamagit, deziluzionat. Deceptionism: atitudine pesimista, in secolul al XIX-lea, manifestata in arta si in litera