La inceputul acestei saptamani, prin insasi vocea guvernatorului Mugur Isarescu, Banca Nationala a anuntat oficial noua sa politica monetara bazata pe tintirea inflatiei, adica o concentrare a eforturilor BNR pe mentinerea stabilitatii preturilor si mai putin pe alti indicatori, cum ar fi cursul valutar, deficitele externe, volumul creditelor. Cetateanul de rand va percepe mai putin, intr-o prima etapa, modificarea atitudinii bancii centrale fata de inflatie, pentru ca scumpirile din vara, cu energia electrica, dar mai ales cele din toamna-iarna, cu gazele si energia termica, inca nu-l vor convinge ca preturile chiar vor sta pe loc. Insa angrenajul a fost pus in miscare, iar efectele acestei noi politici se vor vedea mai ales anul viitor, cand tinta de inflatie este stabilita la 5%. Cu cateva conditii, insa, pe care trebuie sa le indeplineasca si Guvernul: mentinerea TVA la 22% in 2006 si evitarea oricarei stimulari suplimentare a cererii. Aceste doua cerinte neindeplinite pot opri procesul dezinflationist si afecta cresterea economica. Ce s-a intamplat de fapt? Pe piata este un exces de bani pe care economia nu-l poate absorbi. Excesul provine din ceea ce au trimis lucratorii romani in strainatate, 2-3 miliarde de euro, si de cresterile de venituri induse de cota unica. La acestea se adauga si alte fluxuri financiare externe determinate de faptul ca la noi activele, adica terenurile, imobilele, spatiile comerciale, sunt inca prea ieftine comparativ cu cele din Uniunea Europeana si deci sunt cumparate in vederea cresterii ulterioare a valorii. Insa toti acesti bani nu se duc in crearea unor noi locuri de munca, in investitii. Se duc in consum. Teoretic, este foarte bine, pentru ca mai departe ar trebui sa se rasfranga si in cresterea productiei. Dar din pacate, economia romaneasca nu are capacitatea de a absorbi aceasta cerere. Mugur Isarescu spunea: "Daca vrem sa