O data la doua zile, un iesean cade victima unui accident rutier. La un interval de patru zile, un altul devine prada depresiei si ajunge sa-si puna streangul de git. Iar la noua zile, un locuitor al judetului este secerat de agresivitatea celorlalti. Asa poate fi creionat judetul nostru conform statisticii pe 2004 realizata de Institutul de Medicina Legala in urma necropsiilor efectuate. Din cele 842 de autopsii realizate la Iasi, conform medicilor legisti 621 de cazuri au fost rezultatul unor morti violente. Saracia, consumul de alcool si nefericirea sint forta motrice care genereaza acest lant inspaimintator de decese. Un indicator cu greutate in categoria mortilor violente este acela al sinuciderilor. Anul trecut, nu mai putin de 92 de ieseni au abandonat lupta cu viata, Iasul inregistrind 11,5 cazuri de sinucideri la suta de mii de locuitori. In urma necropsiilor efectuate, medicii legisti au stabilit si un clasament al metodelor frecvent folosite de cei care refuza cu orice pret sa mai traiasca. Multi dintre acestia, peste 70%, isi curma viata prin spinzurare. Altii recurg la clasicul "truc" fatal al intoxicatiilor voluntare, care predomina in 9% din cazuri. Arma si curentul electric, adica impuscarea si electrocutarea nu fac parte din "arsenalul" celor ce opteaza a-si pune capat zilelor, doar 1% folosindu-se de astfel de metode. Saracia, alcoolul, dezamagirile din dragoste sau singuratatea sint doar citeva dintre principalele motive care declanseaza in mintea unora impulsul nestavilit de a nu mai trai. Analizind incidenta regionala a sinuciderilor raportata la 100.000 de locuitori (media nationala fiind de 14,86), exista zone de top cu o incidenta inexplicabil de mare, precum Dolj - 35 de cazuri, Harghita - 31,5, Ilfov - 28,3 cazuri, Satu Mare - 25,4 cazuri. La cealalta extrema se afla judetele in care oamenii considera ca merita sa traiasca, precum Buzau cu 2