Desi mai este atat de putin timp pana la posibila integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, birocratia de la Bucuresti persista in a avea o capacitate mai mult decat limitata de absorbtie a fondurilor europene.
Expertiza insuficienta pentru intocmirea corecta a proiectelor, fluctuatiile prea dese de personal, proasta organizare a licitatiilor, lipsa unui cadru legislativ complet si, in fine, coruptia sunt fenomene ce concura la mentinerea actualei stari de lucruri, de mai bine de un deceniu.
Paradoxal, acolo unde avem cea mai mare nevoie de investitii, in infrastructura rutiera si ferata, lucrurile par sa se miste extrem de incet. Despre toate acestea a vorbit corespondentului nostru la Bruxelles, Erich Unterwurzacher, seful Unitatii ISPA (Instrumente Structurale de Preaderare) a Comisiei Europene.
Rep: Care este valoarea fondurilor ISPA pentru 2005 si care sunt sumele prevazute pentru anii urmatori?
E.U. 348 milioane de euro pentru 2004 si 375 de milioane pentru 2006. in trecut, am prevazut fonduri semnificative prin ISPA pentru 46 de proiecte romanesti, adica 1,80 miliarde euro pentru perioada 2000-2005. Fondurile au fost alocate aproape in totalitate, iar cele pentru 2006 vor fi disponibile la finele acestui an.
Rep: Care a fost puterea de aborbtie a Romaniei?
E.U. Daca priviti la statistici, veti vedea ca, din cele 1,80 miliarde dedicate Romaniei, au fost consumate pe proiecte aproximativ 380 de milioane de euro, ceea ce reprezinta o capacitate reala de absorbtie doar de 18-19%. Nu este o tragedie fara margini, dar nici nu este mult.
Este o tragedie daca facem o comparatie cu alte tari pentru care dispunem de statistici similare: in acest caz, Romania se afla in partea de jos a tabelului.
Problema a fost legata de calitatea primelor proiecte care au fost prezentate pentr
