Imaginea miliardelor de euro care abia asteapta sa ajunga in tara, imediat dupa momentul integrarii, contribuie copios la hranirea optimismului romanilor fata de Uniunea Europeana. Fie ca vorbim de subventii pentru agricultura, fie de investitii in infrastructura sau ajutoare pentru zonele defavorizate, toate acest fonduri, de ordinul miliardelor pe an, vor contribui direct la bunastarea noastra. Numai ca Europa are regulile ei cand vine vorba de cheltuirea propriilor bani. De frica
Imaginea miliardelor de euro care abia asteapta sa ajunga in tara, imediat dupa momentul integrarii, contribuie copios la hranirea optimismului romanilor fata de Uniunea Europeana. Fie ca vorbim de subventii pentru agricultura, fie de investitii in infrastructura sau ajutoare pentru zonele defavorizate, toate acest fonduri, de ordinul miliardelor pe an, vor contribui direct la bunastarea noastra. Numai ca Europa are regulile ei cand vine vorba de cheltuirea propriilor bani. De frica cheltuielilor nejustificabile, europenii sufla si in iaurt.
Dintre cele trei programe importante care ruleaza banii europenilor, ISPA, Phare si SAPARD, doar ultimul este “croit” pe sistemul EDIS (Extended Decentralised Implementation System). Acest sistem presupune o serie de structuri si proceduri birocratice care sa garanteze Bruxelles-ului ca banii sunt cheltuiti cum trebuie si nu deviaza catre buzunarele clientelei politice. Acum, proiectele Phare si ISPA sunt verificate pe timpul derularii de catre Delegatia Comisiei Europene. “Odata implementat sistemul EDIS, inseamna ca europenii au convingerea ca putem derula fonduri fara supervizarea Delegatiei”, explica Dan Marinide, director general adjunct la Fondul National de Preaderare, structura din cadrul Ministerului de Finante. In afara de convingerea ca banii sunt in