- Editorial - nr. 165 / 23 August, 2005 In sfarsit! Dupa mai bine de doi ani, dupa repetate si insistente demersuri si memorii justificative pe langa Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul Judetean Mures, Curtea de Apel, Judecatoria Targu-Mures, au inceput sa se miste nitel lucrurile si in procesul subsemnatului cu invinuitul Spielmann Mihaly, sef-serviciu la Biblioteca "Teleki", fost consilier municipal din partea UDMR, cel care si-a permis ca, in sedinta Consiliului local Targu-Mures, din 29 mai 2003, sa ma insulte, sa ma calomnieze, sa ma jigneasca, fara nici macar un motiv real, plauzibil. Fara minima scuza! In viata mea nu i-am avut "baiul" _ cum spune romanul _, nu l-am jignit vreodata, prin vreun demers nelalocul lui, prin nici o actiune sau pornire. Nu i-am facut nici un rau! Ba mai mult, intr-un moment nu prea delicat si usor pentru tatal inculpatului, pe atunci, profesor universitar la UMF, asta era prin 1968-1969, cand, printr-un accident al biografiei mele, eram corector-stilizator (dupa parasirea invatamantului superior) la "Revista medicala", al carei redactor-sef era, l-am ajut. Ca om! Dar asta n-o stie fiul! Sau mai altfel spus, nici nu vrea sa stie! In ciuda tuturor argumentelor aduse, numite probe in instanta, in pofida dovezilor clare, fara putinta de tagada, un proces care firesc ar trebui sa dureze maximum un an, a fost tergiversat, dupa tactica "temporizarii", pe parcursul a peste doi ani. Zadarnic am incercat sa-i conving pe cei care tin in mana cumpana care ar trebui sa fie a dreptatii, ca democratia, intr-un stat de drept, nu-i egala cu anarhia, nici cu bataia de joc. Toate eforturile subsemnatului de a recuza pe judecatoarea Liliana Mariana Motocan, de a transfera procesul la o alta instanta, din moment ce nu mai putea fi vorba de o judecata obiectiva, s-a izbit de un zid al indiferentei si al refuzului. Nimen