Operatiunile efectuate de BNR in ultimele doua saptamani pe piata valutara au ca obiectiv limitarea adancirii deficitului de cont curent si mentinerea unui grad ridicat de impredictibilitate care sa descurajeze fondurile speculative, considera analistii pietei.
La numai doua zile dupa anuntul oficial privind decizia Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei de trecere la tintirea inflatiei (8 august), banca centrala si-a facut aparitia in piata valutara.
Interventia a urmarit deprecierea monedei nationale, dupa castigul semnificativ in raport cu euro din luna iulie si prima parte a lui august. Cumpararile de valuta au continuat agresiv timp de mai mult de o saptamana, fiind considerata una dintre cele mai ample operatiuni derulate de banca centrala in ultimul an. Dealerii au estimat un volum de cumparari, pe parcursul a sase sedinte de tranzactionare, de peste un miliard de euro. In ciuda acestor cumparari masive au fost observate dese schimbari de trend, in sensul reluarii aprecierii leului, imediat dupa retragerile bancii centrale din piata.
La nivelul cotatiilor, euro a urcat de la 3,4 lei la momentul primei interventii pana la un maxim de putin peste 3,6 lei. De altfel, in foarte putine momente, banca centrala a continuat cumpararile peste pragul de 3,6 lei/euro. Analistul economic Dragos Cabat considera ca introducerea strategiei de tintire directa a inflatiei este un punct de turnura in politica monetara a bancii centrale. Daca pana in prezent, BNR nu oferea prea multe explicatii pietei si isi putea permite sa faca ajustari de politica pe termen scurt (dupa cum o cerea mersul economiei si mai mult reactiv fata de acesta), Cabat arata ca situatia s-a modificat fundamental dupa ce oficialii BNR si-au asumat obligatia de a mentine stabilitatea preturilor (in prima faza dezinflatia) pe termen lung.
"Prin aceasta schimbare,
