Ce s-a petrecut la 23 august 1944? Ce semnificatie au evenimentele din acea zi, numita de initiatorii lor "ziua H"? DOSAR Ce s-a petrecut la 23 august 1944? Ce semnificatie au evenimentele din acea zi, numita de initiatorii lor "ziua H"? Aceste intrebari au primit raspunsuri contradictorii in decursul timpului. La sase decenii distanta, nu avem o monografie care sa le sintetizeze cu obiectivitate.
Cand trec pe langa o biserica, oamenii se opresc din drum si se inchina pios; de altfel a nu te inchina in fata unei icoane sau biserici e crezut aici un pacat mai mare decat a fura sau a minti.
Acesta este descrierea sintetica facuta de un reputat istoric francez comportamentelor derivate din credinta ortodoxa a moscovitilor din vremea ultimului tar al Rusiei. De obiceiurile amintite, voiajorul strain s-ar putea minuna si in zilele noastre, calatorind intr-un troleibuz care trece prin fata unei biserici din Bucuresti.
ELOGII NEMERITATE. Romanii scandau numele lui Ceausescu care nici macar nu se aflase in Bucuresti la 23 august 1944
A nu considera minciuna un pacat face parte, probabil, din atitudinile care au favorizat si favorizeaza falsurile practicate in istoriografia romaneasca. Tratarea evenimentelor de la 23 august 1944 este semnificativa in aceasta privinta si ilustreaza ceea ce Caragiale numea "liber schimbismul" "bunului roman".
Ultima zi a "razboiul sfant". 23 august 1944 poate conta, in planul interpretarilor istorice de pana in acel moment (si al unora de dupa 1990), ca finalul "razboiului sfant" purtat de armata romana condusa de maresalul Ion Antonescu impotriva "Satanei bolsevice".
Consultand productiile propagandistice ale vremii, am putea crede astazi ca, invadand alaturi de trupele germane granita de vest a Uniunii Sovietice, romanii plecasera in iunie 1941 intr-o sfanta cruciada. "Anul care incepe este un an de
