Autorul cunoscutului şi mult semnificativului volum Pe Argeş în sus, a fost unul dintre poeţii cei mai activi şi mai laborioşi pe care i-a avut literatura noastră, un poet-cărturar, am putea spune, cunoscător la sursă, ca puţini alţii, al tainelor poeziei române şi universale. El şi-a înţeles menirea într-un sens larg, sporind preţul bogatelor sale recolte lirice cu râvna şi devotamentul tălmăcitorului, cu pasiunea studiosului şi rafinamentul omului de mare cultură. A scris din belşug poezie, dar a şi servit-o din belşug, făcându-se ecoul ei permanent şi încercând să-i deschidă noi drumuri spre inima publicului cititor. Antologii, ediţii, articole, conferinţe, - iată aspectele unei activităţi febrile, depusă în slujba literelor, cum nu le-a fost dat multor poeţi români.

Este exact conţinutul tomului V (pe copertă 6) al ediţiei de Opere, îngrijită de regretata Cornelia Pillat, nora poetului, cuprinzând în afară de volumul Tradiţie şi literatură (1943) şi un altul proiectat, Răsfoind clasicii noştri, ce urma să reproducă cele 43 de prefeţe ale celor 50 de broşuri, apărute între 1933-1942, în colecţia ,Pagini alese", Seria nouă a Editurii Cartea Românească.

Într-o epocă de eflorescenţă a lirismului nostru, când se confruntau mai viu ca altă dată formulele artistice şi punctele de vedere teoretice privind poezia, Ion Pillat, aparţinând grupului de la revista ,Gândirea", se află printre cei mai fervenţi apărători ai tradiţiei şi clasicismului, al folclorului ca sursă regeneratoare a specificului românesc. Poziţia aceasta, îngustată şi împinsă prea departe de către unii membri ai grupării, va conduce, din păcate, spre o literatură factice, aşa-zis neaoşistă; respingerea tuturor formelor de artă avangardiste o va lipsi de o experienţă utilă, din care poezia a ieşit, cum se ştie, întinerită. Ion Pillat este şi el un tradiţionalist convins, dar