Om de stiinta, biolog, laureat al Premiului Nobel pentru medicina (1974), savant american de origine romana, s-a nascut la 19 noiembrie 1912 la Iasi, unde va urma o parte din clasele primare. Isi continua studiile la Buzau (1921 - 1929), unde tatal sau, eminentul pedagog Emil Palade, a fost numit profesor la catedra de pedagogie a Scolii Normale de baieti (si director). Isi ia bacalaureatul (in 1929) la Liceul Al. Hasdeu, ca sef de promotie, elev eminent in toti anii scolari, dupa care, in 1930, absolva Facultatea de Medicina din Bucuresti. In 1940 obtine doctoratul in medicina abordand un subiect putin neobisnuit pentru acea perioada, Tubul urinifer al delfinului. Lucreaza in clinica profesorului Gh. Lupu ca medic, dupa care este asistent-sef de lucrari si apoi conferentiar la Institutul de Anatomie. In 1946, dupa casatoria cu fiica cunoscutului industrias Malaxa, pleaca in SUA, devenind, din 1952, cetatean american.

Acolo l-a intalnit pe Albert Claude, omul de stiinta care i-a devenit mentor. Doctorul Claude lucra in Institutul Rockefeller si l-a invitat pe Palade sa lucreze impreuna cu el in Departamentul de Patologie Celulara. George Palade a realizat importanta exceptionala a microscopiei electronice si a biochimiei in studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a initiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Impreuna au combinat metodele de fractionare a celulei cu microscopia electronica, producand componenti celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimica a fractiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producator de energie.

Cel mai important element al cercetarilor lui Palade a fost explicatia mecanismului celular al productiei de proteine. El a pus in evidenta particole intracitoplasmatice bogate in RNA, la nivelul carora se realizeaza biosinteza proteinelor, numite ribo