Prozator, eseist, traducator, Andrei Brezianu a locuit peste 20 de ani in America. A condus sectia romana a postului de radio Vocea Americii, mai intii ca redactor-sef, apoi ca director, din 1991, pina la desfiintare, zece ani mai tirziu. Inainte de a emigra, a lucrat in Romania la o importanta revista, Secolul 20. A preferat sa nu ramina la Secolul 20, desi locul sau de munca parea privilegiat in conditiile sistemului comunist de atunci. Dupa pensionare, Andrei Brezianu a revenit, pentru mai lungi perioade de timp, acasa, in Romania. Publica in revistele Idei in dialog, Convorbiri literare, Dilema veche, 22, Magazin istoric s.a. A oferit publicului occidental o lucrare de referinta pentru intelegerea realitatilor din Republica Moldova, Historical Dictionary of the Republic of Moldova (The Scarecrow Press, 2000). Ultima sa carte, aparuta in toamna anului trecut la Albatros, este volumul de eseuri Itinerarii euro-americane. Dialogul nostru ofera prilejul descoperirii unei personalitati exemplare, care traieste cu entuziasm si claritate cele doua experiente, cea americana si cea romaneasca.
In 1985, ati ramas in America. De ce ati ales calea exilului?
Sa spunem ca dintr-un complex de motive personale. In 1985 ma aflam in Anglia, cu o bursa la Churchill College, Universitatea Cambridge. Bursa prevedea si prezenta sotiei mele, prozatoarea Alexandra Tarziu. Autoritatile romanesti de atunci nu numai ca nu au catadicsit sa dea un raspuns afirmativ cererii mele, de a raspunde invitatiei impreuna cu sotia, dar au pastrat o tacere jignitoare.
Sotia n-a plecat cu dvs.?
A ramas zalog aici. Verbal, pe coridoare, asa cum mi s-a relatat, se spunea ca nu prezint „garantii moral-politice“. Daca nu prezint garantii moral-politice, voi proceda in consecinta, mi-am zis eu, lucrurile fiind inca in cumpana la acel stadiu al dramei. Am optat pentru c
