La o aruncatura de bat de Constanta, in Basarabi, ferit de ziduri ponosite din lemn putred, se-ascunde misteriosul complex de biserici cioplite-n creta. Altare, chilii si morminte tainuie misterele unei istorii de secole.
Indicatiile directorului Muzeului de Istorie si Arheologie din Constanta pareau foarte limpezi: dupa podul din Basarabi, imediat la stanga, o sa-ntalniti o "cosmelie din lemn amestecat cu beton", unde-o sa v-astepte cineva care sa va ghideze. Dupa pod, la stanga, am zarit intr-adevar o constructie. Care insa nu semana deloc a cosmelie, ci a ditai hardughia, o enormitate clonata dupa cine stie ce uzina parasita din vremuri comuniste. Ghidul, care n-a dorit sa-si divulge identitatea, ne-a condus stingher spre portile misterioasei cetati de creta, pe care autoritatile o tin departe de ochii curiosilor si unde n-ai voie sa patrunzi decat cu permisiune de la stapanire.
LABIRINT INTUNECAT. Intuneric si racoare. Miros de mucegai amestecat cu praf de creta. Pentru ca cele cateva bisericute care alcatuiesc complexul rupestru de la Basarabi sunt cioplite intr-un colos de calcar. Trepte subrede din lemn poarta pasii catre prima usa a labirintului etajat. Deodata ce-ti aduni umerii ca sa poti patrunde prin culoarul stramt, dai de un vechi altar. Flama artificiala a brichetei e singura raza de lumina care dezvaluie ochiului simbolurile scrijelite-n creta, amprenta popoarelor stravechi care au ridicat locasul.
NATURAL. Complexul rupestru de la Basarabi este cioplit intr-un colos de calcar
SIMBOLURI MUTE. Desi complexul a fost descoperit cu peste 48 de ani in urma, iar paznicul locurilor ingrijeste situl din 1991, neinitiatii n-au nici o sansa de-a patrunde misterul inscriptiilor care acopera zidurile bisericilor si-ale micilor morminte suspendate. Nu-i deci suficient sa treci de portile miniaturale ale constructiilor sapate-n calcar, acum
